NATO este îndemnată de România să răspundă la incursiunile dronelor și rachetelor rusești în spațiul său aerian.
‘Răspunsul robust, coordonat’ al alianței a fost cerut de ministrul apărării din România.
Națiunea a declarat în plus că, ca reacție la agresiunea Rusiei în Ucraina, își va spori achizițiile de muniție.
Pe fondul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina, România ia măsuri calculate pentru a-și consolida apărarea.Ea își intensifică achiziția de muniție și solicită NATO să răspundă la incursiunile rusești în spațiul aerian.
Potrivit Euractiv, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România a declarat săptămâna aceasta că a fost nevoit să își reevalueze și să își modifice planurile de achiziții militare pentru a-și consolida capacitățile defensive ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei în zonă.
Modificările ar implica ‘creșterea achiziției de muniție de luptă și constituirea treptată a rezervelor strategice’, potrivit unui comunicat al CSAT, preluat de Euractiv.
Aceasta coincide cu apelul NATO pentru reacții ‘robuste, coordonate ‘ din partea ministrului român al apărării, Angel Tîlvăr, ca răspuns la incursiunile dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian românesc.
‘Statele B9 sunt profund îngrijorate de incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România și Letonia, precum și de escaladarea tensiunilor de-a lungul flancului estic al NATO’, a declarat miercuri Tîlvăr presei.
El a continuat: ‘Din acest motiv, cât mai curând posibil, modelul rotativ de apărare aeriană și antirachetă integrată trebuie să fie aplicat, împreună cu un răspuns puternic și coordonat din partea aliaților.’.
În urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014, țările care alcătuiesc B9, sau Bucharest Nine, sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
În cursul anului trecut, spațiul aerian românesc a fost încălcat în mod repetat de drone rusești.
Autoritățile române au anunțat la începutul acestei luni că investighează prăbușirea unei drone rusești care a intrat în spațiul lor aerian.
În urma acestui anunț, NATO a denunțat ‘încălcarea peste noapte a spațiului aerian rusesc în spațiul aerian românesc’, potrivit fostului secretar general adjunct Mircea Geoană.
‘Aceste acțiuni sunt nechibzuite și potențial periculoase, chiar dacă nu avem informații care să sugereze că Rusia își atacă aliații în mod intenționat’, a continuat el.
Într-o declarație publicată la începutul acestei săptămâni, națiunile B9 au subliniat importanța consolidării apărării aeriene europene.
Potrivit agenției române de presă Agerpres, în declarație se afirmă că ‘avem nevoie de un răspuns colectiv în cadrul NATO la provocările reprezentate de armele și tehnologiile moderne’, care include sporirea capacităților noastre de detectare, identificare și, dacă este necesar, angajare a obiectelor zburătoare joase și lente.
România este un centru-cheie pentru forțele NATO datorită poziției sale avantajoase pe coasta Mării Negre și la granița cu Ucraina.
Se așteaptă ca baza aeriană Mihail Kogălniceanu din țară să crească pentru a deveni cea mai mare bază din Europa pentru alianță.
Se anticipează că o extindere semnificativă va permite bazei să găzduiască 10. 000 de soldați NATO și familiile acestora.
Vizualizați articolul original din Business Insider.
NATO este îndemnată de România să răspundă la incursiunile dronelor și rachetelor rusești în spațiul său aerian.
‘Răspunsul robust, coordonat’ al alianței a fost cerut de ministrul apărării din România.
Națiunea a declarat în plus că, ca reacție la agresiunea Rusiei în Ucraina, își va spori achizițiile de muniție.
Pe fondul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina, România ia măsuri calculate pentru a-și consolida apărarea.Ea își intensifică achizițiile de muniție și solicită ca NATO să răspundă la incursiunile rusești în spațiul aerian.
Potrivit Euractiv, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România a declarat săptămâna aceasta că a trebuit să își reevalueze și să își modifice planurile de achiziții militare pentru a-și consolida capacitățile defensive ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei în zonă.
Modificările ar implica ‘creșterea achiziției de muniție de luptă și constituirea treptată a rezervelor strategice’, potrivit unui comunicat al CSAT, preluat de Euractiv.
Aceasta coincide cu apelul NATO pentru reacții ‘robuste, coordonate ‘ din partea ministrului român al apărării, Angel Tîlvăr, ca răspuns la incursiunile dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian românesc.
‘Statele B9 sunt profund îngrijorate de incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România și Letonia, precum și de escaladarea tensiunilor de-a lungul flancului estic al NATO’, a declarat miercuri Tîlvăr reporterilor.
El a continuat: ‘Din acest motiv, cât mai curând posibil, modelul rotativ de apărare aeriană și antirachetă integrată trebuie să fie aplicat, împreună cu un răspuns puternic și coordonat din partea aliaților.’.
În urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014, țările care alcătuiesc B9, sau Bucharest Nine, sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
În cursul anului trecut, spațiul aerian românesc a fost încălcat în mod repetat de drone rusești.
Autoritățile române au anunțat la începutul acestei luni că investighează prăbușirea unei drone rusești care a pătruns în spațiul lor aerian.
În urma acestui anunț, NATO a denunțat ‘încălcarea peste noapte a spațiului aerian rusesc în spațiul aerian românesc’, potrivit fostului secretar general adjunct Mircea Geoană.
‘Aceste acțiuni sunt nesăbuite și potențial periculoase, chiar dacă nu avem informații care să sugereze că Rusia își atacă aliații în mod intenționat’, a continuat el.
Într-o declarație publicată la începutul acestei săptămâni, națiunile B9 au subliniat importanța consolidării apărării aeriene europene.
Potrivit agenției române de presă Agerpres, în declarație se afirmă că ‘avem nevoie de un răspuns colectiv în cadrul NATO la provocările reprezentate de armele și tehnologiile moderne’, care include sporirea capacităților noastre de detectare, identificare și, dacă este necesar, angajare a obiectelor zburătoare joase și lente.
România este un centru-cheie pentru forțele NATO datorită poziției sale avantajoase pe coasta Mării Negre și la granița cu Ucraina.
Se așteaptă ca baza aeriană Mihail Kogălniceanu din țară să crească pentru a deveni cea mai mare bază din Europa pentru alianță.
Se anticipează că o extindere semnificativă va permite bazei să găzduiască 10. 000 de soldați NATO și familiile acestora.
Vizualizați articolul original din Business Insider.
